Sursă: Hotnews.ro
Un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP indică faptul că doar 3% dintre bugetari au văzut concedieri reale în instituțiile lor, iar 8 din 10 nu cred într-o reformă bazată pe performanță. În plus, 89% dintre angajați confirmă că încă lucrează cu documente pe hârtie, semnate manual, deși acestea există și în format digital.
Studiul a fost efectuat în perioada februarie – iunie 2026, pe un eșantion de 2.169 de respondenți din toate regiunile țării, din administrație centrală, locală, sănătate, învățământ și alte domenii ale sectorului public. Concluziile arată o percepție pesimistă asupra reformelor anunțate, majoritatea angajaților considerând că acestea sunt doar tăieri de cheltuieli, fără o selecție reală a personalului competent.
Percepția angajaților despre reformele din sectorul public
Majoritatea respondenților (68,5%) văd reformele ca fiind operațiuni contabile, fără impact real asupra eficienței. Doar 9,3% consideră că reformele sunt autentice, bazate pe meritocrație și performanță. În privința reducerilor de personal, 37,3% dintre instituții nu au înregistrat deloc concedieri, iar cele care au avut loc au vizat în principal posturi vacante sau pensionări anticipate.
- 3% dintre respondenți au observat concedieri efective ale unor angajați activi
- 22,9% au eliminat posturi vacante deja neocupate
- 18,3% au raportat plecări anticipate ale persoanelor care urmau să iasă la pensie
- Activitatea zilnică a fost afectată pozitiv doar pentru 6,8% dintre angajați
- 20,4% au considerat impactul reorganizărilor ca fiind negativ
Contextul reformelor și scepticismul angajaților
Rezultatele indică o lipsă de încredere în viitorul reformelor: 82,1% dintre respondenți anticipează tăieri de personal fără criterii clare, iar doar 17,9% cred într-o reformă reală bazată pe evaluarea performanței. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele APSAP, afirmă că "restul reformei s-a făcut pe hârtie, posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare". Aceste practici sunt criticate pentru că nu aduc îmbunătățiri reale în eficiența sectorului public și risipesc fonduri în consultanță și achiziții inutile.
Astfel, majoritatea angajaților publici percep reformele ca fiind doar măsuri de imagine, fără efecte concrete asupra calității serviciilor și a eficienței administrative. În condițiile actuale, șansele pentru implementarea unor schimbări autentice rămân reduse, iar scepticismul continuă să fie dominant în rândul personalului din sectorul public.
