Sursă: Hotnews.ro

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis luni trei mesaje importante despre situația economică a țării, în contextul discuțiilor din minuta BNR din 8 iulie 2026. Concluziile principale indică faptul că pârghiile de stabilizare a inflației sunt acum în mâinile Guvernului, nu ale băncii centrale.

Primul mesaj al lui Isărescu a fost că riscurile majore pentru inflație rămân concentrate în afara politicii monetare, în special în curtea Guvernului și în situația geopolitică. Cursul valutar, dobânzile la titlurile de stat și perspectiva inflației depind în continuare mai mult de factori pe care BNR nu-i controlează — precum situația politică internă, deficitele gemene, conflictul din Orientul Mijlociu sau majorarea salariului minim — decât de nivelul dobânzii de referință. Astfel, minuta sugerează indirect că principalele pârghii pentru a reduce inflația sunt acum la Guvern, în special în domeniul fiscal și al stabilității politice.

Mesajul BNR: inflația a scăpat parțial de controlul factorilor temporari

Al doilea mesaj transmis de banca centrală este că inflația a început să scape parțial de sub controlul factorilor „temporari”. În mai, prețurile au crescut la 10,85%, însă semnalul important este că inflația de bază (CORE2), care exclude energia și alimentele, și-a întrerupt trendul descendent și a crescut la 8,5%. Aceasta indică o tendință de stabilizare a prețurilor de bază, dar și o posibilă reluare a presiunilor inflaționiste pe termen mediu.

• Inflația generală a crescut la 10,85% în mai 2026
• Inflația de bază (CORE2) a urcat la 8,5%
• Prețurile energiei și combustibililor au avut un impact semnificativ
• Prețurile controlate, precum chiriile, s-au scumpit mult

BNR: economia slabă temperează presiunile inflaționiste

Ultimul mesaj al lui Isărescu vizează modul în care banca centrală gestionează inflația în condițiile unei economii în contracție. Consiliul a recunoscut că inflația va fi mai dificil de coborât decât anticipase în mai, însă nu a reacționat prin majorarea dobânzii de referință, care a rămas la 6,50%. Argumentul central este că economia românească se află într-o stare de stagnare, cu o scădere de 1,2% în primul trimestru, iar această situație de „deficit de cerere” ar trebui să tempereze singură presiunile de preț.

Leul a rămas relativ stabil față de euro, însă riscurile politice, deficitele mari și conflictul din Orientul Mijlociu mențin incertitudinea asupra cursului și a dobânzilor la stat. În plus, creșterea salariului minim de la 1 iulie ar putea impulsiona din nou prețurile și salariile, ceea ce menține presiunea inflaționistă. În concluzie, banca centrală consideră că, în condițiile actuale, stabilizarea prețurilor trebuie să vină și din ajustări fiscale și politice, nu doar din politica monetară.

Astfel, mesajul transmis de Mugur Isărescu luni este clar: principalele pârghii pentru stabilizarea inflației se află acum în mâinile Guvernului, iar banca centrală va menține politica de dobândă stabilă, așteptând ca economia să își revină natural în condițiile actuale.