Sursă: Zf.ro

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, afirmă că inteligența artificială (AI) reprezintă o temă centrală în dezbaterile din domeniul economic și bancar în prezent.

El subliniază că discuțiile din spațiul decizional evidențiază două perspective antagonice: una optimistă, care anticipează o creștere rapidă a productivității și o transformare aproape miraculoasă a economiei, și alta mai sceptică, concentrată pe riscurile unei bule speculative și pe evaluările exagerate ale câștigurilor pe termen scurt.

Potrivit sursei, cheltuielile de capital ale celor patru mari furnizori americani de cloud computing – Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon – pentru 2026 se ridică la aproximativ 600 de miliarde de dolari, ceea ce evocă amintiri din perioada boom-ului „dot-com” și ridică temeri legate de formarea unei noi bule speculative.

Ce impact va avea AI asupra economiei românești?

Leonardo Badea consideră că întrebarea nu este dacă se va forma o bulă, ci cât de rapid vor apărea beneficiile în productivitate și ce măsuri trebuie adoptate de autorități pentru a gestiona această tranziție. El amintește de observația futurologului Roy Amara din anii ’70, conform căreia tendința este de a supraestima impactul pe termen scurt și de a subestima efectele pe termen lung ale noilor tehnologii.

• Transformarea digitală a sectorului bancar și a economiei în general
• Riscurile unei bule speculative în domeniul tehnologic
• Necesitatea adoptării unor măsuri de reglementare și control
• Impactul asupra productivității și creșterii economice

Contextul evoluției AI și lecțiile din era „dot-com”

El compară actuala cursă pentru dezvoltarea AI cu perioada de expansiune și prăbușire a bursei din anii 2000, când indicele Nasdaq a pierdut 78% din valoare. În ciuda prăbușirii, companii precum Amazon, Google și eBay au continuat să inoveze și să-și dezvolte afacerile, remodelând industrii și tendințe sociale.

Potrivit unui studiu McKinsey din 2025, 88% dintre organizații planifică să investească masiv în AI, ceea ce indică o implicare tot mai mare a sectorului privat și public în implementarea tehnologiilor avansate. Badea subliniază că, în prezent, giganții tehnologici au deja fluxuri de numerar solide și utilizează AI în scopuri comerciale, inclusiv în domenii strategice precum securitatea și apărarea.

În concluzie, expertul consideră că România trebuie să fie pregătită pentru această revoluție digitală, adoptând politici și reglementări adecvate pentru a valorifica potențialul AI și a evita riscurile speculative.