Sursă: Mediafax.ro

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că noua lege a salarizării unitare se bazează pe o creștere maximă a masei salariale de 12,1 miliarde de lei.

El a precizat că, în urma consultărilor cu reprezentanții sindicatelor și ai instituțiilor publice, s-a constatat că solicitările totale depășesc 20 de miliarde de lei, ceea ce nu poate fi susținut din punct de vedere fiscal-bugetar în condițiile actuale ale României.

Ce înseamnă valoarea maximă de 12,1 miliarde de lei pentru salariile din sectorul public?

Discuțiile purtate cu Ministerul Finanțelor și cu reprezentanții Comisiei Europene au avut ca scop stabilirea limitei superioare a sumelor pe care statul le poate aloca pentru salarii, fără a încălca angajamentele fiscale asumate. Astfel, valoarea de 12,1 miliarde de lei reprezintă plafonul maxim permis pentru creșterea masei salariale în cadrul legii salarizării.

• Solicitările totale ale sectorului public și sindicatelor au depășit 20 de miliarde de lei
• Valoarea maximă aprobată pentru creștere salarială este de 12,1 miliarde de lei
• Discuțiile cu autoritățile europene și Ministerul Finanțelor au vizat stabilirea plafonului
• Reprezentanții partidelor pro-occidentale, precum AUR, participă la consultări pentru corectarea legii
• Responsabilitatea inițierii proiectului legislativ revine partidelor politice

Reacții și următorii pași în procesul de reformare a legii salarizării

Reprezentanții partidelor politice s-au întâlnit vineri la Palatul Cotroceni cu oficiali din Administrația Prezidențială pentru a discuta varianta finală a proiectului de lege. Ministrul Pîslaru a afirmat că a fost prezentat un draft pentru dezbatere, iar responsabilitatea finală pentru inițierea legii aparține parlamentului.

El a subliniat că legea trebuie să adreseze și inechitățile din sistem, nu doar să respecte plafonul financiar de 12,1 miliarde de lei, iar procesul de consultare continuă pentru a ajunge la un acord înainte de depunerea în legislativ.

În contextul finalizării reformei, România se află în ultimele faze ale implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, având de îndeplinit doar 33 din cele 75 de jaloane stabilite.

Discuțiile de vineri au avut loc după mai multe runde de consultări cu sindicatele și instituțiile publice, fiind parte a eforturilor de a echilibra cererile sociale cu constrângerile bugetare ale statului.