Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat de ce salariile la vârful statului cresc semnificativ, în timp ce cele de la bază rămân neschimbate sau foarte reduse. Aceste diferențe sunt cauzate de un sistem dezechilibrat și de constrângerile financiare ale bugetului național.
Potrivit lui Bolojan, modificările repetate ale legii salarizării din ultimii ani au accentuat discrepanțele între angajați cu atribuții similare, dar în instituții diferite. El a subliniat că aceste diferențe sunt rezultatul unor sporuri și beneficii acordate în mod diferit de-a lungul timpului, ceea ce a generat un dezechilibru major.
Citește și: Un bărbat din București a fost prins conducând cu permisul suspendat pe DN 6 în Mehedinți
De asemenea, premierul a menționat că legea salarizării este un angajament al României în cadrul programului PNRR, fiind esențială pentru absorbția a peste 770 de milioane de euro din fonduri europene. Neadoptarea acestei legi până în toamnă ar putea duce la pierderea acestor granturi, motiv pentru care autoritățile pun accent pe implementarea rapidă a reformei.
Care sunt principalele cauze ale diferențelor salariale în sectorul public?
Ilie Bolojan a explicat că modul în care au fost acordate sporurile și beneficiile a fost o cauză majoră a dezechilibrelor salariale. În timp, diverse categorii sociale și instituții au primit beneficii speciale, ceea ce a condus la diferențe semnificative între angajați cu atribuții similare.
- Modificări repetate ale legii salarizării de-a lungul anilor
- Introducerea sporurilor și beneficiilor diferite
- Discrepanțe între instituții și categorii sociale
- Impactul limitărilor bugetare asupra majorărilor salariale
- Diferențe de plată pentru angajați cu atribuții similare
Ce impact au limitările financiare asupra creșterii salariilor?
Premierul a subliniat că posibilitatea de a majora salariile pentru toți bugetarii este restricționată de capacitatea financiară a statului. România colectează sub 30% din PIB la buget, semnificativ sub media europeană de aproximativ 40%.
Deși alocă deja 39% din venituri pentru salarii, această proporție este mult peste media europeană de 25%. Astfel, creșterea salariilor generale devine dificilă fără o reformă structurală și o creștere a veniturilor fiscale.
El a adăugat că salariile demnitarilor și ale unor categorii speciale sunt inevitabile, chiar dacă acestea contribuie la dezechilibrele bugetare. În acest context, guvernul trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a crește salariile și constrângerile financiare ale țării.
Reformele propuse vizează, astfel, reducerea diferențelor și crearea unui sistem mai echitabil, dar procesul este complicat de situația economică actuală și de limitările bugetare.
În concluzie, Bolojan a atras atenția că, pentru a realiza o reformă reală în salarizare, este nevoie de o strategie pe termen lung, care să includă creșterea veniturilor și ajustarea cheltuielilor publice, pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea sistemului.