România are o rată a șomajului în rândul tinerilor printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar în același timp continuă să importe muncitori din afara UE pentru diverse sectoare.
La finalul anului trecut, în țară activau aproximativ 150.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, cu documente în regulă, ceea ce reprezintă de aproape 13 ori mai mult față de 2015. În aceeași perioadă, contingentul anual pentru noii angajați străini a crescut de la 5.500 la 100.000 de persoane.
Citește și: Frâna s-a rupt la trei monovolume Maextro V800 în teste de frânare de urgență
În iulie 2026, rata șomajului în această categorie a ajuns aproape de 31%, în comparație cu media europeană de 15,1%, înregistrând o creștere accentuată în ultimii doi ani.
Paradoxul pieței muncii din România
Deși aproape o treime dintre tinerii activi sunt șomeri, angajatorii din sectoare precum construcții, producție, logistică, agricultură sau HoReCa afirmă că nu pot găsi personal calificat pentru pozițiile disponibile. Această situație evidențiază un dezechilibru între oferta și cererea de muncă pe piața locală.
În același timp, România continuă să importe muncitori din afara UE pentru a acoperi deficitul de personal, ceea ce indică dificultăți în recrutarea locală. Creșterea numărului de muncitori străini și a contingentului pentru noi angajări reflectă o strategie de compensare a lipsei de forță de muncă autohtonă.
Astfel, paradoxul constă în faptul că, în ciuda unui șomaj ridicat în rândul tinerilor, economia are nevoie de muncitori din alte țări pentru a susține anumite sectoare esențiale.
Conform Zf.ro