Sursă: Mediafax.ro
Solstițiul de vară 2026 va avea loc duminică, 21 iunie, marcând începutul oficial al sezonului estival în emisfera nordică. În acest moment, longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 90 de grade, iar ziua înregistrează durata maximă din an.
Citește și: Un bărbat din București a fost prins conducând cu permisul suspendat pe DN 6 în Mehedinți
La latitudinea medie a României, durata zilei va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute. În regiunile nordice, fenomenul se prelungește pe tot parcursul nopții, creând spectaculoasele „nopți albe”. Denumirea de „solstițiu” provine din latinescul solstitium, care înseamnă „Soarele stă”, indicând momentul în care poziția aparentă a Soarelui pe bolta cerească nu se schimbă pentru o perioadă.
Ce semnificație are solstițiul de vară în tradițiile internaționale?
Pe plan global, solstițiul de vară a fost considerat de-a lungul istoriei un moment de reînnoire, fertilitate și belșug. În Antichitate, comunitățile agricole din întreaga lume își organizau activitățile în funcție de mișcarea Soarelui, marcând începutul sezonului de recoltare și fertilitate.
- În China antică, solstițiul era asociat cu energiile feminine, yin, și era dedicat Pământului și feminității.
- În vechea Galie, perioada era consacrată zeiței Epona, simbol al fertilității și al cailor.
- Triburile indigene din America de Nord celebrau momentul prin dansuri și ceremonii dedicate Soarelui.
Tradiții și obiceiuri în Europa și România
În Europa, tradițiile legate de solstițiul de vară au fost păstrate și adaptate în timp. În țările nordice, festivalul Midsommar, celebrat în Suedia și Finlanda, include dansuri, mese festive și activități în aer liber.
În România, perioada este asociată cu sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, care se celebrează pe 24 iunie, în aceeași zi cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Aceste ritualuri sunt legate de sănătate, fertilitate și belșug, fiind considerate o moștenire a vechilor culturi solare.
Tradițiile din această perioadă includ aprinderea focurilor ritualice, dansurile populare și ritualurile pentru protecție și prosperitate, păstrate de-a lungul secolelor în comunitățile locale.
Astfel, solstițiul de vară rămâne un moment de mare importanță culturală și spirituală, atât în România, cât și în întreaga lume, fiind un simbol al reînnoirii și al legăturii strânse între om și natură.