Sursă: Hotnews.ro
În urma unei sesizări a CNA, TikTok a șters joi peste 90 de videoclipuri care promovau mitul „Ambulanța Neagră” și acuzau „ambulanțe care fură copii”.
Citește și: Un bărbat din București a fost prins conducând cu permisul suspendat pe DN 6 în Mehedinți
Postările au fost eliminate după ce CNA a analizat subiectul marți, în contextul atacului asupra unei ambulanțe în comuna Recea-Cristur, județul Cluj, sâmbătă seară. Platforma a acționat conform solicitării și a extins măsura prin eliminarea tuturor mesajelor marcate cu hashtagul #ambulantaneagra, precizează CNA într-o postare pe Facebook.
Ce reprezintă mitul „Ambulanța Neagră” în România?
Mitul „Ambulanța Neagră” circulă de zeci de ani în România și susține că anumite ambulanțe fură copii, fiind folosite pentru activități ilegale. Acest zvon a revenit în atenția publică după atacul din comuna Recea-Cristur, unde localnicii au încercat să oprească o ambulanță suspectată de astfel de practici.
- 90 de videoclipuri pe platforma TikTok au fost identificate ca promovând mitul
- Reprezentanții TikTok au comunicat că au eliminat mesajele reclamate
- Hashtagul #ambulantaneagra a fost eliminat pentru a preveni răspândirea zvonurilor
Ce s-a întâmplat în comuna Recea-Cristur?
În noaptea de sâmbătă spre duminică, șase bărbați și o femeie au fost arestați preventiv pentru 30 de zile după atacul cu bâte și topor asupra unei ambulanțe. Suspecții sunt acuzați de tulburarea ordinii publice, iar femeia și pentru lovire sau alte violențe. În urma incidentului, șoferul a fost rănit la ochi de cioburile unui geam spart și a necesitat intervenție chirurgicală.
Autoritățile din Cluj au precizat că agresorii au fost reținuți și că ancheta este în curs pentru stabilirea întregii situații. Atacul a fost motivat de zvonuri false răspândite pe TikTok, care au alimentat temerile localnicilor.
Reacția CNA a fost rapidă, iar platforma TikTok a confirmat că a eliminat toate mesajele și a extins măsura pentru a preveni răspândirea mitului „Ambulanța Neagră”.
Acest incident evidențiază impactul dezinformării online și necesitatea monitorizării conținutului pe rețelele sociale în contextul situațiilor de urgență sau de panică publică.