Solstițiul de vară din 2026 a avut loc duminică, 21 iunie, marcând începutul oficial al sezonului estival. Momentul astronomic a avut loc la ora 11:24, conform datelor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
În acea zi, durata zilei a fost de 15 ore și 32 de minute, fiind cea mai lungă din întregul an. În același timp, durata nopții a fost de doar 8 ore și 28 de minute. După această dată, durata zilei va începe să scadă, iar cea a nopții să crească, proces care va dura până la 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă.
Ce reprezintă astronomic solstițiul de vară?
Solstițiul de vară marchează momentul în care longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 90°, fiind începutul verii astronomice. Acest fenomen se produce datorită mișcării de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, combinată cu înclinarea axei terestre cu 66° 33′ față de planul orbitei.
- Mișcarea anuală a Pământului face ca emisferele să fie iluminate diferit în decursul anului
- Latitudinile medii experimentează alternanța zilelor și nopților, precum și schimbarea anotimpurilor
- Planul eclipticii este înclinat cu 23° 27′ față de ecuatorul ceresc
- La solstițiul de vară, Soarele se află la 23° 27′ nord față de ecuatorul ceresc
Ce impact are această fenomenologie asupra locuitorilor?
Pentru un observator terestru, Soarele atinge cea mai înaltă poziție pe cer, fiind la 67° 52′ deasupra orizontului în timpul solstițiului. Aceasta duce la cea mai lungă durată a zilei și la crepusculul cu durata maximă din an. În regiunile cu latitudini mai ridicate, crepusculul se poate prelungi pe tot parcursul nopții, fiind martorii spectaculoaselor „nopți albe”.
După această dată, durata zilei va începe să scadă, iar cea a nopții să crească, proces care va dura până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie. Fenomenul are un impact direct asupra vieții cotidiene, influențând activitățile și ritmul natural al oamenilor și al naturii.