Sursă: Mediafax.ro
Odată cu oprirea ambelor unități de la Cernavodă, România a pierdut temporar o sursă importantă de energie electrică, care asigură în mod obișnuit aproximativ 20% din producția națională. Această situație obligă sistemul energetic să acopere din importuri o parte semnificativă a necesarului, mai ales în orele de vârf, seara, când energia fotovoltaică scade rapid și aproape că dispare.
Citește și: BMF GRUP preia ENGIE Building Solutions de la grupul ENGIE
Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, atrage atenția că această situație critică subliniază importanța surselor interne de energie. În condițiile în care capacitățile pe lignit sunt retrase treptat, în conformitate cu angajamentele de decarbonizare asumate de statul român în fața Uniunii Europene, menținerea capacităților de producție devine vitală pentru siguranța energetică a țării.
Ce rol are Complexul Energetic Oltenia în securitatea energetică a României?
În ultimele zile, compania a reactivat grupul 4 de la Termocentrala Rovinari, păstrat în rezervă, pentru a susține sistemul național. La începutul săptămânii, în intervalul de vârf 19.00-21.00, producția de energie pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW, iar spre finalul perioadei, aceasta a crescut la peste 1.080 MW, reducând importurile la circa 1.300 MW. În același timp, producția internă a atins peste 5.700 MW, acoperind majoritatea necesarului național.
- România a pierdut temporar 20% din energia națională din cauza opririi unităților de la Cernavodă
- Producția internă a crescut la peste 5.700 MW în timpul vârfului
- Importurile au scăzut la aproximativ 1.300 MW în condițiile actuale
- Grupul 4 de la Termocentrala Rovinari a fost repus în funcțiune luni, 17 august
- Capacitățile pe lignit sunt retrase în conformitate cu angajamentele de decarbonizare
Care sunt provocările și perspectivele sectorului energetic?
Victor Banța, membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, subliniază că securitatea energetică nu se construiește din capacități pe hârtie, ci din megawați care pot fi activați efectiv în momente de criză. Tranziția energetică și decarbonizarea sunt inevitabile, însă menținerea unor capacități de rezervă și adaptarea la noile condiții devin esențiale pentru stabilitatea sistemului.
În contextul retragerii treptate a capacităților pe lignit, compania și autoritățile trebuie să găsească echilibrul între obiectivele de mediu și necesitatea de a asigura o energie sigură și accesibilă pentru populație și industrie. Trecerea către surse regenerabile trebuie să fie susținută de investiții în infrastructură și tehnologii de stocare a energiei, pentru a evita situații de criză precum cea recentă.
În concluzie, România trebuie să gestioneze cu responsabilitate tranziția energetică, evitând să transforme energia națională într-un pariu riscant. Menținerea unui sistem energetic robust și adaptabil este cheia pentru asigurarea securității și independenței energetice a țării.