ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din MehedințiMehedinți Expres — Ziarul județului MehedințiCele mai recente știri din MehedințiMehedinți Expres — Ziarul județului Mehedinți
economie

Criza de la Dunăre schimbă harta energiei în Europa: cine a pierdut și cine a câștigat în 2026

Mihai Georgescu

Mihai Georgescu

⏱ 2 min citire
Nivelul scăzut al Dunării în Austria și România în timpul secetei din 2026
Sursa foto: hotnews.ro

Sursă: Hotnews.ro

Criza de la Dunăre din vara anului 2026 a transformat sistemele energetice din Europa, afectând grav mai multe țări. Nivelul extrem de scăzut al apei a dus la reducerea producției de energie hidro și la oprirea centralelor nucleare, inclusiv la Cernavodă, în România.

Citește și: BMF GRUP preia ENGIE Building Solutions de la grupul ENGIE

Seceta severă a făcut ca Dunărea să aibă un debit cu o treime mai mic decât în mod obișnuit, iar în Austria, debitul a scăzut cu până la 50%, ceea ce a afectat semnificativ producția de energie hidro. În Ungaria, centrala nucleară de la Paks a fost oprită, pentru a reduce consumul de energie, în timp ce populația a fost mobilizată pentru economisirea resurselor.

Impactul secetei asupra sistemelor energetice din Europa

Seceta extremă a dus la următoarele efecte:

  • Producția de energie hidro a scăzut cu aproximativ 30% în Austria
  • Centrala nucleară de la Paks, Ungaria, a fost oprită, afectând aproape jumătate din energia țării
  • România a oprit ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă, reducând cu 20% producția națională de energie
  • Bulgaria a transformat seceta într-un avantaj pentru exporturile de energie

Ce fac autoritățile și cum resimte populația situația

Autoritățile din România au declarat stare de alertă pentru luna august, pentru a gestiona criza energetică. La Cernavodă, primul reactor a fost închis încă din 28 iulie, iar al doilea din 13 august. În Austria, companiile de energie au raportat scăderi semnificative ale debitului Dunării, ceea ce a afectat producția hidroenergetică.

Populația a fost mobilizată pentru reducerea consumului de energie, iar în unele zone s-au impus restricții temporare. În timp ce Austria și Ungaria resimt puternic efectele secetei, Bulgaria a reușit să profite de situație pentru a-și crește exporturile de energie, profitând de prețurile mai mari pe piața europeană.

În concluzie, criza de la Dunăre din 2026 a evidențiat vulnerabilitatea sistemelor energetice europene și a subliniat necesitatea unor măsuri de adaptare la schimbările climatice. Impactul asupra populației și economiei va continua să fie resimțit în următoarele luni, pe măsură ce seceta persistă și nivelul râurilor rămâne scăzut.