Sursă: Hotnews.ro
În 2025, sumele trimise de imigranți în țările lor au atins valoarea de peste 860 de miliarde de dolari, conform raportului KNOMAD al Băncii Mondiale. Această cifră reprezintă o creștere de aproape 4% față de anul anterior și depășește creșterea PIB-ului global, evidențiind importanța remitențelor pentru economiile în curs de dezvoltare.
Citește și: BMF GRUP preia ENGIE Building Solutions de la grupul ENGIE
India primește cea mai mare parte a acestor fonduri, cu 125 de miliarde de dolari, urmată de Mexic cu 68 de miliarde și China cu 48 de miliarde de dolari. Aceste țări depind în mare măsură de banii trimiși de diaspora, iar pentru unele, remitențele reprezintă între 10 și 30% din PIB, fiind esențiale pentru stabilitatea economică.
Care sunt țările cele mai vulnerabile la oprirea fluxurilor de remitențe?
Unele state în curs de dezvoltare sunt extrem de dependente de fondurile trimise de migranți. În frunte se află Tadjikistan, unde remitențele reprezintă 45% din PIB, urmat de Tonga cu 38%, Nicaragua cu 27%, Liban cu 27% și Samoa cu 26%. În aceste economii, lipsa acestor fonduri ar putea duce la crize severe, afectând contul curent și echilibrul fiscal.
- Egipt: remitențele depășesc de trei ori veniturile din Canalul Suez
- Sri Lanka: depășesc de patru ori exporturile de ceai
- Maroc: aproape egalează veniturile din turism
Ce impact are oprirea remitențelor asupra economiilor?
În perioade de criză, remitențele devin un sprijin vital pentru familiile și economiile locale. În plus, fluxurile de bani cresc în timpul dezastrelor naturale, fiind un mecanism de protecție pentru țările dependente. În Statele Unite, remitențele sunt cele mai mari pentru America Latină și Caraibe, iar în țările din Golf, acestea reprezintă o proporție semnificativă din PIB-ul național.
Dependenta de aceste fonduri face ca oprirea fluxurilor să poată declanșa crize economice majore, cu efecte sociale și politice grave. În aceste condiții, stabilitatea acestor țări depinde în mare măsură de menținerea fluxurilor migranților și a remitențelor.
Surse: KNOMAD, Banca Mondială, FinStatGlobe.