Sursă: Mediafax.ro

Oana Popescu Zamfir, analist de politică externă și expert în relații internaționale, își anunță retragerea din grupul de reflecție strategică al Palatului Cotroceni și lansează acuzații dure.

Evenimentul a avut loc astăzi, după ce Zamfir a transmis decizia sa consilierului prezidențial Valentin Naumescu. În comunicarea sa, ea a subliniat că pleacă cu convingerea că inițiativa grupului este oportună, însă condițiile pentru ca acesta să producă valoare nu sunt îndeplinite.

Ce condiții trebuie respectate pentru un grup de reflecție eficient?

În mesajul publicat pe Facebook, Zamfir a precizat că pentru ca un astfel de format de lucru să fie valoros, trebuie asigurată:

• pluralitatea reală de opinii, derivată din compoziția grupului;
• onestitatea intelectuală și calitatea științifică a contribuțiilor;
• relevanța temelor pentru agenda europeană și interesul național;
• alinierea la valorile europene și interesele strategice ale României;
• disponibilitatea reală a Administrației Prezidențiale de a integra opiniile specialiștilor în procesul decizional.

Critici la adresa raportului despre identitate și populism

Zamfir a menționat că nu a contribuit la raportul recent publicat despre identitate și populism, deși imaginile cu ea au fost distribuite de Palatul Cotroceni. Ea a subliniat că nu recunoaște vreo calitate științifică în raport și se delimitează ferm de valorile și abordarea ideologică reflectate în acesta.

De asemenea, ea a precizat că nu a dorit să contribuie la raport și nu se află printre autorii săi, fiind nemulțumită de modul în care imaginea sa a fost folosită fără acordul ei.

Reacțiile sale nu sunt pentru prima dată, anterior criticând și recomandările pe care le consideră ignorate de președintele României. Zamfir a subliniat că aceste opinii reflectă nemulțumirea sa față de modul în care se gestionează procesul decizional în interiorul grupului de la Cotroceni.

Retragerea sa și criticile aduse arată tensiuni în cadrul cercurilor de consultare ale Palatului Cotroceni, evidențiind diferențe de viziune asupra modului de abordare a problemelor strategice și de comunicare publică.

Consecințele acestor acuzații pot influența percepția publică asupra transparenței și pluralismului în procesul decizional al administrației prezidențiale, în contextul provocărilor actuale ale mediului european și internațional.