Sursă: Mediafax.ro
Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, afirmă că decizia CJUE din cauza «Lin II» nu schimbă fundamental modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale. Evenimentul a avut loc joi, iar analiza sa pentru publicația Adevărul susține că principiile de bază rămân aceleași.
Potrivit lui Briciu, decizia CJUE consolidează autoritatea de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi redeschise. El subliniază că această hotărâre urmează linia deciziei anterioare din 2023, Lin1, și nu aduce schimbări majore în interpretare. În plus, precizează că hotărârile definitive nu pot fi afectate de soluții interpretative ulterioare, fiind un drept câștigat pentru persoanele în cauză.
Ce înseamnă decizia CJUE pentru justiția din România?
Decizia CJUE confirmă că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor deja soluționate definitiv, chiar dacă s-au invocat motive de prescripție. Potrivit lui Briciu, efectele hotărârii sunt clare pentru cauzele în curs de soluționare, însă nu impun automat invalidarea deciziilor din 2022 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au consacrat aplicarea legii penale mai favorabile.
- Hotărârile definitive nu pot fi redeschise pentru motive de prescripție
- Decizia consolidează principiul autorității de lucru judecat
- Procesul în curs nu trebuie să fie afectat automat
- Legea penală mai favorabilă trebuie aplicată retroactiv
Impactul asupra proceselor penale din România
Potrivit președintelui UNBR, efectele hotărârii CJUE sunt mai puțin clare pentru dosarele aflate în curs de soluționare. El explică că nu rezultă din comunicatul CJUE că instanțele trebuie să renunțe automat la deciziile anterioare, ci trebuie să aplice principiul legii penale mai favorabile, conform Constituției României.
Traian Briciu amintește că legea penală mai favorabilă are o importanță fundamentală în protejarea drepturilor fundamentale și trebuie aplicată retroactiv, conform dispozițiilor constituționale. Astfel, decizia CJUE nu schimbă obligațiile legale ale instanțelor în România, ci reafirmă principiile fundamentale ale dreptului european și național.
În concluzie, hotărârea CJUE întărește stabilitatea juridică și protejează drepturile persoanelor, însă nu impune modificări radicale în modul de aplicare a legii penale în România, susține Traian Briciu.