ro Pe 26 mai 1997, Banca Centrală a Thailandei a abandonat politica de curs de schimb fix față de dolar, permițând bahtului să floteze liber pe piețe.
Această decizie a dus rapid la devalorizarea monedei, iar rezultatul a fost cunoscut ulterior sub numele de „Criza Tom Yum Kung”.
În contextul în care Hong Kong-ul revenise oficial Chinei, banii au început să fugă din Asia de Est, generând panică pe piețele financiare.
În câteva săptămâni, bahtul s-a prăbușit de la 25 la 40 de unități pentru un dolar, iar efectele s-au extins rapid în întreaga regiune.
Indonezia a fost grav afectată, rupia sa prăbușindu-se, iar regimul Suharto a fost destabilizat din cauza tulburărilor sociale.
Citește articolul complet pe Mehedinți Expres
Deschide articolul →